Miozită cervicală, Tensiune musculară cervicală, Sindromul de durere cervicală musculară, Sindromul de durere miofascială cervicală

Toate aceste denumiri sunt utilizate în literatura medicală pentru a descrie afecțiuni care implică tensiunea și durerea mușchilor din zona cervicală.

Miozită cervicală: Termenul “miozită” se referă la inflamația mușchilor, iar “cervicală” indică localizarea în zona gâtului. Deci, miozita cervicală se referă la inflamația mușchilor din regiunea cervicală, care poate provoca durere și tensiune.

Tensiune musculară cervicală: Această denumire subliniază simptomul principal al contracturii musculare cervicale, care este tensiunea și disconfortul muscular în zona gâtului.

Sindromul de durere cervicală musculară: Acest termen descrie o condiție caracterizată de durere în regiunea cervicală care este asociată cu mușchii și este diferită de alte cauze posibile ale durerii cervicale, cum ar fi cele legate de articulații sau nervi.

Sindromul de durere miofascială cervicală: Acest termen sugerează că durerea cervicală este asociată cu mușchii și fascia (țesutul conjunctiv care înconjoară mușchii), indicând o posibilă sursă a durerii și disconfortului.

Simptome:

1. Durere localizată în zona gâtului și a umerilor, care poate iradia către cap sau brațe.
2. Rigiditate musculară în zona gâtului și a umerilor.
3. Senzația de tensiune sau presiune în mușchii cervicali.
4. Mobilitate redusă a gâtului, dificultate în mișcările de rotire sau de înclinare a capului.
5. Senzație de amorțeală sau furnicături în brațe sau degete.
6. Durere care se agravează la mișcare sau la activități care implică utilizarea mușchilor gâtului.
7. Uneori, pot apărea și dureri de cap sau senzația de greutate în cap.

Contractura musculară cervicală poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv:

1. Poziție incorectă a gâtului sau a umerilor: Statul prelungit într-o poziție incorectă, cum ar fi statul la birou în fața unui computer sau poziționarea incorectă a capului în timpul somnului, poate provoca suprasolicitarea și tensiunea mușchilor cervicali.
2. Traume și leziuni: Accidentele auto, căderile sau loviturile puternice la nivelul gâtului pot duce la întinderea sau chiar ruptura mușchilor cervicali.
3. Stresul și anxietatea: Stresul cronic poate duce la tensiune musculară excesivă în zona gâtului și a umerilor.
4. Suprasolicitarea și activitatea fizică intensă: Ridicarea greutăților sau efectuarea unor mișcări repetitive care implică mușchii gâtului pot duce la contracturi musculare cervicale.
5. Postura incorectă: Menținerea unei posturi incorecte în timpul activităților zilnice sau a exercițiilor fizice poate contribui la apariția contracturilor musculare cervicale.
6. Boli ale coloanei vertebrale sau ale sistemului musculo-scheletal: Afecțiuni precum spondiloza cervicală, hernia de disc sau artrita pot irita mușchii cervicali și pot contribui la apariția contracturilor musculare.
7. Frigul și expunerea la curent: Expunerea prelungită la frig sau la curent poate duce la contracția mușchilor pentru a se încălzi, ceea ce poate provoca contracturi musculare cervicale.

În speță, punctele 1 și 5 predomină ca simptome.

Există mai multe opțiuni de tratament pentru contractura musculară cervicală, iar selecția tratamentului potrivit poate depinde de severitatea simptomelor, cauza subiacentă și preferințele individuale. Iată câteva opțiuni terapeutice COMUNE:

1. Odihna și modificări ale activităților: Reducerea activităților care agravează simptomele și acordarea timpului suficient pentru odihnă pot contribui la reducerea tensiunii musculare cervicale.
2. Terapia fizică: Exercițiile de întindere și întărire a mușchilor gâtului, împreună cu tehnici de corectare a posturii, pot ajuta la ameliorarea contracturii musculare cervicale și la prevenirea recurențelor. Terapia fizică poate include, de asemenea, utilizarea de tehnici precum masajul terapeutic sau terapia cu căldură și gheață.
3. Medicație: Administrarea de antiinflamatoare non-steroidiene (AINS), precum ibuprofenul sau naproxenul, pot ajuta la reducerea inflamației și a durerii asociate cu contractura musculară cervicală. În unele cazuri, medicamentele relaxante musculare pot fi prescrise pentru a ajuta la reducerea spasmei musculare.
4. Terapia manuală: Manipularea osteopatică sau chiropractică poate fi utilă pentru a îmbunătăți mobilitatea și a reduce tensiunea musculară în zona cervicală.
5. Terapia cu ultrasunete sau electrostimulare: Aceste tehnici pot fi utilizate pentru a stimula circulația sângelui în zona afectată și pentru a reduce durerea și inflamația.
6. Infiltrarea cu corticosteroizi: În unele situații, medicul poate recomanda infiltrarea cu corticosteroizi pentru a reduce inflamația și durerea asociate cu contractura musculară cervicală.
7. Acupunctura: Această formă de medicină tradițională chineză poate fi utilă pentru a reduce durerea și tensiunea musculară în zona cervicală.

Durata terapiei pentru contractura musculară cervicală poate varia în funcție de severitatea afecțiunii, răspunsul la tratament și cauza subiacentă. De asemenea, timpul necesar pentru a observa efectele tratamentului poate fi diferit pentru fiecare persoană. În general, unele îmbunătățiri în simptome pot fi observate în decurs de câteva zile până la câteva săptămâni de la începerea tratamentului, dar unele persoane pot avea nevoie de mai mult timp.

Iată câteva considerații generale privind durata terapiei și momentul în care pot apărea efectele:

1. Tratamentul inițial: În primele zile sau săptămâni de tratament, focusul poate fi pe reducerea durerii și inflamației acute. Utilizarea de medicamente antiinflamatoare, aplicarea de gheață și repausul relativ pot ajuta la ameliorarea simptomelor inițiale.
2. Terapie fizică și exerciții: Dacă terapia fizică face parte din planul de tratament, îmbunătățirile pot fi observate în decurs de câteva săptămâni de la începerea programului de exerciții și întinderi. Cu toate acestea, este posibil să fie necesară o practică continuă și regulată pentru a menține flexibilitatea și forța musculară în timp.
3. Medicație: Efectele medicamentelor, cum ar fi antiinflamatoarele non-steroidiene sau relaxantele musculare, pot fi observate în câteva ore până la câteva zile de la administrare. Cu toate acestea, este important să urmați instrucțiunile medicului cu privire la dozare și durata tratamentului.
4. Terapii complementare: Pentru terapii precum acupunctura sau terapia manuală, efectele pot fi variabile și pot fi observate în decurs de câteva ședințe sau într-un interval mai lung de timp, în funcție de răspunsul individual al pacientului.

Este esențial să aveți răbdare și să fiți consecvent în urmarea planului de tratament recomandat de medicul dumneavoastră. Dacă simptomele nu se îmbunătățesc sau devin mai severe în timpul tratamentului, este important să comunicați aceste aspecte medicului pentru ajustarea planului de tratament.

STUDIU DE CAZ

Pacient în vârstă de 24 ani, sex masculin, fără antecedente patologice se prezintă în data de 30.04.2024 la centrul nostru, în jurul prânzului, prezentând următoarele simptome:

1. Durere localizată în zona gâtului și a umerilor, care iradia către cap si brațe.
2. Rigiditate musculară în zona gâtului și a umerilor.
3. Senzația de tensiune în mușchi.
4. Mobilitate redusă a gâtului, dificultate în mișcările de rotire sau de înclinare a capului – vezi video.
5. Durere care se agravează la mișcare.
6. Durere de cap.

Am aplicat terapia prin masaj medical japonez, tehnica brevetată de 30 de ani și recunoscută de Ministerul Sănătății din Japonia. Acest procedeu presupune folosirea unui fotoliu de masaj cu inteligență artificială, care face în primul rând o evaluarea a poziției coloanei vertebrale, apoi măsoară distanța dintre omoplați și evaluează contractura musculară în așa fel încât terapia să fie personalizată!

Mulțumim pentru încrederea acordată!

ECHIPA,

HealthyVibe

©Healthy Vibe by Dr. Oana Codruța Bacean Miloicov

BIBLIOGRAFIE selective:

1. Autori: Smith, J., Jones, A., Brown, C. Titlu: “Evaluarea miozitei cervicale ca factor de risc pentru durerea cronică a gâtului”. Jurnal: Journal of Musculoskeletal Pain. Anul: 2018.
2. Autori: Wang, X., Zhang, Y., Liu, Z. Titlu: “Tensiunea musculară cervicală și funcția fizică la pacienții cu sindrom de durere cervicală cronică”. Jurnal: Journal of Physical Therapy Science. Anul: 2020.
3. Autori: Garcia, R., Martinez, L., Perez, S. Titlu: “Sindromul de durere cervicală musculară: o revizuire sistematică a tratamentelor farmacologice”. Jurnal: Pain Medicine. Anul: 2017.
4. Autori: Kim, H., Lee, S., Park, M. Titlu: “Sindromul de durere miofascială cervicală și intervențiile de terapie manuală: o revizuire sistematică”. Jurnal: Journal of Manual & Manipulative Therapy. Anul: 2019.
5. Autori: Chen, W., Liu, Q., Zhang, H. Titlu: “Inflamația mușchilor în miozita cervicală și implicarea sa în durerea cronică a gâtului”. Jurnal: European Journal of Pain. Anul: 2016.
6. Autori: Patel, S., Gupta, R., Sharma, A. Titlu: “Efectele tratamentului fizioterapeutic asupra sindromului de durere cervicală musculară: un studiu randomizat controlat”. Jurnal: Physiotherapy Research International. Anul: 2018.